deletions | additions       diff --git a/untitled.tex b/untitled.tex  index 1bcac75..a57750c 100644  --- a/untitled.tex  +++ b/untitled.tex 
...
Dacă $L$ este mulțimea claselor de echivalență a descrierilor de universuri, atunci $L$ este în bijecție cu $\reale$.  \end{afirmatie}  \begin{argument}  În acest argument, dacă $E_1, E_2, E_3, E_4$ sunt niște tipuri de entități, nu neapărat distincte, iar $I_{1,2}, I_{3,4}$ sunt regulile de interacțiune între $E_1, E_2$ respectiv $E_3, E_4$, atunci spunem că $I_{1,2}$ și $I_{3,4}$ sunt \textbf{neechivalente} dacă descrierea formată din $E_1, E_2, I_{1,2}$ nu este echivalentă cu descrierea formată din $E_3, E_4, I_{3,4}$. Putem cere ceva mai puternic decât neechivalența, spre exemplu $I_{1,2}$ și $I_{3,4}$ ar putea fi bazate pe polinoame de grade diferite.  Evident, există un șir infinit de tipuri de entități $E_1, E_2, \dots$ și reguli de interațiune $I_{ij}$, toate neechivalente, neechivalente (sau „puternic neechivalente”, ca mai sus),  astfel încât pentru orice $k$, $E_k$ interacționează cu mulțimile precedente $E_1, \dots, E_{k-1}$, iar $I_{ij}$ descrie cum interacționează $E_i$ cu $E_j$. Ca o paranteză, aceasta înseamnă că interacțiunile se pot descrie pentru perechi de $E_i$-uri și nu e nevoie să considerăm triplete, de exemplu. Putem alege aceste $E$-uri și $I$-uri astfel încât sunt independente în sensul independenței unor axiome, adică, de exemplu, nicio interacțiune $I_{ij}$ și nici negata ei nu se pot deduce din cele precedente. 
...